Prunc aruncat in neliniste,ce esti tu? Unde-i pantecul care te proteja? Cum ai iesit tu in lume,necunoscator? Cata forta-ti fi trebuit sa-ti recunosti neputinta? Sa-ti recunosti depresia care te afunda,te macina,te nelinisteste,te ucide. Cu cine lupti copile? Ce mana-n-tinsa ai ratat? Pe cine-ai refuzat cand nu era cazul? Dar pe cine-ai acceptat cand trebuia? Nu te zdruncina,nu te afunda,ramai cu tine,in tine. Penetreaza-ti mintea,fi mai viclean si-nvinge golul care se hraneste cu energia ta. Caci acel gol nu va paraliza, nu va ramane un vid,se va umple,se va umple cu puterea ta si prin ea,te va ucide. Copile, intelege-te. Te-ai izbit. E un alt stadiu,care poate fi un haos sau poate fi o renastere. Alegerea inca se zbate-n tine. Ea e cea care inca nu s-a acceptat.
No comments:
Post a Comment